Largimea de banda ocupata de semnalele cu modulatie de frecventa este relativ mare, dar nu trebuie sa ocupe mai mult de 12,5 kHz. Pentru utilizarea cat mai rationala a acestei resurse naturale limitate, care este spectrul de frecvente radio, s-a procedat la "canalizarea" benzilor de unde ultrascurte, in primul rand pentru comunicatiile profesionale, dar si IARU Regiunea 1 a adoptat o hotarare similara pentru benzile de unde ultrascurte destinate traficului in MF. Astfel s-au stabilit canale simplex si canale duplex.
   In cazul canalelor simplex emisia si receptia se fac pe aceeasi frecventa purtatoare. Frecventa nominala a canalului trebuie sa corespunda cu frecventa purtatoare emisa. Orice emisie pe alte frecvente in banda MF, va perturba doua canale simultan. Canalele simplex se simbolizeaza cu litera F in banda de 50 MHz, cu litera V in banda de 145 MHz si cu litera U in banda de 430 MHz. Ca regula, numerotarea incepe cu "00" de la 51.000 kHz pentru 6 m din 10 in 10 kHz, si cu "00" de la 145.000 kHz pentru banda de 2 m iari in banda de 70 cm incepe cu "000" de la 430.000 kHz, cu 12,5 kHz ecartul dintre canale. In cazul unui canal folosit ca repetor, canalul se considera pe frecventa de iesire din repetor, adaugand litera "R" inainte. (RV48 =145.600 kHz; 600:12,5=48).
   In cazul canalelor duplex o statie emite pe o frecventa si receptioneaza pe alta frecventa. Acest mod de lucru s-a pus la punct pentru a face posibila utilizarea repetoarelor sau altfel spus, a retranslatoarelor.

    Fiecare acopera o anumita zona (sunt aproximative, in scop didactic). Pentru ca o statie A sa lucreze cu alta statie B poate opta pentru doua posibilitati, prin YO9C sau YO9B. Este de preferat YO9B care este mai local, eventual cu anuntare pe YO9C si QSY pe YO9B. Statia B pentru a lucra cu o statie C sau D le poate accesa numai prin YO9C, dar statiile C si D pot lucra intre el prin YO7Z fara a mai fi necesar sa aglomereze pe YO9C. La fel statiile B si F care pot folosi pe YO3D. Insa statia E nu va avea sansa de a comunica in conditii normale de propagare cu statia G deoarece nu se afla in zone comune de deservire, dar poate contacta statiile C, D, A, B si F prin YO9C, iar statia G poate contacta statiile A, B si F prin YO9B. . Amplasarea intr-un punct cu vizibilitate mare a unui repetor, face posibila legatura radio intre statii care "nu se vad" intre ele in conditiile naturale date. Fiecare statie trebuie sa vada doar repetorul. Evident amplasarea pe inaltimi mari a repetoarelor, posibilitatea de a reutiliza aceeasi frecventa fara perturbatii reduce posibilitatea ca numarul repetoarelor instalate intr-o zona geografica sa fie limitat, deci trebuie sa le gospodarim eficient.

    Datorita faptului ca banda alocata traficului de radioamator este ingusta, s-a standardizat ecartul emisie-receptie de 600 kHz in banda de 2 m si 7600 kHz in banda de 70 cm. De obicei frecventa "in sus" (up-link), deci cea emisa de o statie catre repetor este cea de valoare mai mica, iar frecventa "in jos" (down-link), receptionata de la repetor este mai mare cu ecartul (shift) de 600 kHz, respectiv 7600 kHz.
   In banda de 2 m canalele repetoarelor se noteaza cu RV urmata de doua cifre incepand de la RV48 pana la RV63, canale din 12,5 in 12,5 kHz. Canalele simplex sunt notate de la V17, incepand de la 145.212,5 kHz, iar de la RV48 (Tx. 145.000; Rx 145.600) sunt canalele duplex. Canalul RV64 este rezervat pentru comunicatii spatiale.
   Deasemenea in 70 cm canalele sunt tot din 12,5 in 12,5 kHz, incepand de la 430.000 kHz, dar au trei cifre precedate de U sau RU pentru repetoare. In banda de 6 m canale sunt din 10 in 10 kHz incepand de la 51.000 kHz, au doua cifre precedate de F sau RF pentru repetoare.
   Repetoarele noastre se activeaza prin receptionarea purtatoarei modulata sau nemodulata a statei care emite pe frecventa de receptie a repetorului. Exista si practica in care repetorul sa fie activat cu ajutorul unui ton standard de 1750 Hz emis cateva secunde sau cu ajutorul unui cod de tonuri ce se genereaza cu DTFM. Repetorul activat, isi transmite semnalul de identificare cu indicativul pe care il are in autorizatia de instalare si folosire eliberat de IGC. In acelasi timp reemite semnalul logic receptionat pe frecventa de down-link atat timp cat receptioneaza purtatoare. Fiecare repetor are o temporizare la eliberare de cateva secunde, temporizare foarte importanta pentru traficul pe repetor.
   Cu o conduita corespunzatoare lucrului pe repetor, avem la indemana o cale de comunicare extrem de rapida si eficienta de care poate profita orice radioamator. Sa nu o pierdem! Regulamentul de radiocomunicatii pentru serviciul de amator este valabil si in cazul traficului pe repetoare, dar are un specific aparte de care trebuie sa tina cont fiecare utilizator indiferent de cine este acesta. Scopul utilizarii repetoarelor este de a facilita traficul statiilor mobile si portabile, facilitarea legaturilor care necesita o prioritate, facilitarea legaturilor care in conditii geografice dificile nu s-ar putea efectua fara repetoare, diverse utilizari de interes comun sau comunitar.
   Pe repetor, pe un canal comun, corespondentii pot desfasura traficul numai esalonat in timp. In cazul in care emit doua statii simultan, cel putin o informatie se pierde, dar de obicei ambele devin neinteligibile.